Romania, prima tara din lume care a omologat fungicidul Initium, produs considerat cancerigen. Ministerul Agriculturii: Dupa testare, vom decide daca il vom lasa la comercializare sau nu

Romania este prima tara din lume care a omologat pentru testare, pe o perioada de trei ani, un fungicid care contine o substanta chimica toxica numita initium, acesta fiind utilizat in culturile de vita de vie, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pana acum, celelalte tari europene s-au aratat reticente si au evitat sa aprobe folosirea acestui produs care a starnit o serie de controverse in ultima vreme.”Nu exista nicio tara interesata, din informatiile pe care le am eu”, a declarat pentru HotNews.ro europarlamentarul Daciana Sarbu. Oficialii Ministerului Agriculturii pun aceasta reticenta pe seama “intereselor extraordinare”. Potrivit secretarului de stat Adrian Radulescu, fungicidul va fi testat timp de doi ani. Deja, este al doilea an de testare.

• Fungicidele pe baza de Initium sunt produse de compania BASF, lider mondial in domeniul chimic. Romania pare pregatita sa foloseasca acest produs la scara larga, chiar daca in acest moment se afla doar in stadiu experimental. Cel putin asta reiese dintr-un comunicat al BASF, “viticultorii si producatorii de legume din Romania se pot bucura inca din 2010 de gama moderna de solutii pentru protectia durabila a recoltelor oferita de BASF”. In acelasi comunicat se arata ca agricultorii romani prezinta un interes foarte mare pentru tehnologiile inovatoare. „Agricultorii romani vor sa fie competitori de succes pe piata europeana. Din acest motiv exista un interes foarte mare privind tehnologiile inovatoare”, a declarat Michael Hess, Director pentru Produse pentru Protectia Plantelor in Europa Centrala. Cititi aici tot comunicatul BASF.

Daciana Sarbu: Nu am inteles de ce trebuie sa fim noi primii care testam aceste produse

Europarlamentarul Daciana Sarbu a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a afla mai multe amanunte despre noul produs chimic utilizat in agricultura. Daciana Sarbu a transmis doua intrebari referitoare la masurile care trebuie luate in vederea protejarii consumatorilor de eventuale efecte nocive:

• Ce masuri considera Comisia ca ar trebui luate pentru a se asigura ca normele privind protectia si informarea consumatorilor sunt respectate in timpul testarilor de noi produse neomologate in statele membre?  
• De ce fel de instrumente dispune Comisia pentru a se asigura ca niciun fel de produs nu este pus pe piata pana cand nu au fost stabilite clar efectele pe care acesta le are asupra organismului uman?

Raspunsul Comisiei Europene la aceste intrebari nu au adus niciun fel de lamurire. “Atunci cand autorizeaza un produs de protectie a plantelor, un stat membru trebuie sa evalueze daca standardele ridicate in materie de siguranta pentru sanatatea umana si animala si pentru mediu, astfel cum sunt prevazute in legislatia europeana, sunt indeplinite pentru toate utilizarile pentru care se acorda autorizatia. Acordarea de autorizatii provizorii nu reprezinta o derogare de la aceasta regula, prin urmare, standardele de siguranta nu sunt compromise. Un stat membru, atunci cand acorda autorizatii provizorii, decide sa efectueze intreaga evaluare a riscurilor pe cont propriu si, prin urmare, poate sa nu beneficieze pe deplin de distribuirea echitabila a sarcinilor in cadrul procedurii de evaluare inter pares. Cu toate acestea, statele membre pot accelera in acest fel intrarea unor produse inovatoare pe piata lor, ceea ce ar putea fi, de asemenea, mai sigur pentru consumatori si pentru mediu in comparatie cu alte produse“, se arata in raspunsul Comisiei Europene semnat de comisarul European pentru Sanatate, John Dalli.

Contactata de HotNews.ro, Daciana Sarbu a afirmat ca va face in continuare demersuri pentru a obtine mai multe informatii. “Ideea e ca nu am inteles nici eu (n.red. raspunsul CE). Urmeaza sa ma adresez si altor institutii, inclusiv celor care se ocupa de protejarea populatiei, tocmai pentru ca nu am inteles din raspunsul Comisiei, decat ca daca au fost testate conform normelor europene, pot fi autorizate (…)Si nu am inteles de ce trebuie sa fim noi primii care testam aceste produse”, a mai spus Daciana Sarbu.

Secretar de stat in Ministerul Agriculturii: Eu prefer, daca mi-ati da, numai organisme modificate genetic, si sa vedeti ca traiesc pana la 150 de ani

Oficialii Ministerului Agriculturii nu vad nicio problema in faptul ca Romania este prima tara din lume care testeaza acest produs chimic. “Este o chestiune care a tinut cap de afis, ca e initium, ca e otrava. Toate detin cate un produs care este otravitor, ca altfel nu si-ar face efectul. Problema care s-a discutat ca de ce l-am luat noi primii. Este aprobat de laboratorul UE pentru siguranta alimentelor. Noi l-am luat in testare, nu este folosit in scop comercial. Doi ani, noi il testam. Suntem in al doilea an de testare. In urma rezultatelor de laborator, vom vedea daca exista ceva rezidual in produse, daca are efecte si apoi vom decide daca il vom lasa la comercializare sau nu“, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. In opinia acestuia, noul fungicid este un produs “normal”.

De altfel, Adrian Radulescu nu se declara adeptul agriculturii ecologice, preferand chiar controversatele organisme modificate genetic (OMG). “Eu prefer daca mi-ati da, numai OMG, si sa vedeti ca traiesc pana la 150 de ani”, a afirmat Adrian Radulescu. “Daca ma intrebati pe mine OMG-urile sunt mai bune decat plantele ecologice. Plantele ecologice ce inseamna? Se zice sa le lasi in natura si sa nu le tratezi cu nimic. Dar acolo sunt “n” daunatori, microtoxine, mucegaiuri care creaza mari probleme la animale”, a adaugat secretarul de stat.

• Fungicidul pe baza de Initium, produs utilizat in special pentru combaterea manei la vita-de-vie si legume, a starnit controverse pe motiv ca ar fi cancerigen. In schimb, compania producatoare, BASF, sustine ca produsele care contin Initium sunt sigure pentru agricultori, utilizatori, consumatori si pentru mediu, daca sunt utilizate in conformitate cu instructiunile de pe eticheta. BASF mai afirma ca studiile au aratat ca Initium nu provoaca cancer, nu este nociv pentru mamifere dupa ingestie si nu este iritant pentru ochi si piele. BASF sustine ca produsele bazate pe Initium urmeaza sa fie inregistrate in Olanda si Marea Britanie in prima jumatate a anului 2010. Cititi aici comunicatul BASF.  
• In urma cu doua luni, senatorul Iulian Urban a cerut chiar si o ancheta parlamentara invocand faptul ca Ministerul Agriculturii refuza sa dea detalii si explicatii oficiale. Urban a cerut, de asemenea, interzicerea folosirii acestui produs in conditiile in care ar spori pana la 65% riscul de cancer de colon. Cititi aici interventiile senatorului Iulian Urban pe aceasta tema.

Studiu: Substanta cancerigena in mai multe sucuri comercializate in Europa

Sucurile de fructe consumate de milioane de copii din mai multe state europene ar putea conţine o substanţă cancerigenă, au avertizat oamenii de ştiinţă danezi. Aceştia au descoperit în băutură un nivel ridicat de antimoniu, substanţă care în cantităţi mari poate fi mortală.

 Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că sucurile analizate conţin, în medie, o cantitate de antimoniu de 2,5 ori mai mare decât cea permisă.

Oamenii de ştiinţă cred că substanţa dăunătoare provine de la sticlele în care sunt îmbuteliate sucurile. Substanţa descoperită în sucuri poate provoca probleme la nivelul plămânilor şi al inimii, informează Daily Mail.

 Studiul cercetătorilor danezi ridică semne de întrebare referitoare la sănătatea a milioane de copii din întreaga Europă, motiv pentru care au dispus începerea unei anchete.

Oamenii de ştiinţă nu au făcut publice numele companiilor producătoare ale sucurilor ce conţin substanţe dăunătoare. “Deşi concentraţia de antimoniu descoperită în sucuri depăşeşte cu mult limita normală, nici o măsură legală nu a fost luată până în prezent. Asta pentru că nu există legi pentru astfel de cazuri”, a declarat Claus Hansen.

 Cercetătorii au studiat 42 de tipuri de suc (de coacăze, căpşuni, zmeură şi cireşe amare) din state precum Danemarca, Scoţia şi Grecia .

Cobaii Europei: Romania, singura tara care testeaza pe oameni un produs chimic controversat

Vom deveni cobaii de laborator ai Europei, avertizează la unison chimişti şi medici români. Suntem singura ţară care testează pe oameni un produs chimic care ar ajuta la creşterea artificială şi în timp record a recoltelor. Dar, este atât de toxic încât ne afectează grav sănătatea. Până la moarte.

Iniţium – un cuvânt care a aruncat în aer lumea medicală din România şi forumurile de specialiate. Este o substanţă chimică folosită pentru culturi de cartofi, roşii, ceapă, castraveţi şi viţă de vie. Testarea a fost refuzată chiar şi de state din America Latina. România este singura ţară din lume care a decis să-l folosească.

 ”Pot grăbi evoluţia unor boli , în special unor boli cronice care macină sănătatea omului”, a declarat Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de cercetări alimentare.

Una spun medicii şi farmaciştii, alta au decis miniştrii.

“România, ca şi oricare alt stat membru, are posibilitatea să omologheze un produs de protecţie a plantelor, a cărui substanţa activă se află în evaluare”, susţine Mariana Leaotă, reprezentant al Ministerului Agriculturii.

Specialiştii din minister se cred pionierii agriculturii moderne. Pe oameni nimeni nu i-a întrebat.

Medicii cred că iniţiumul va dubla imbolnăvirile de cancer.

Europenii vor sta trei ani cu ochii pe noi, să vadă dacă ne îmbolnăvim sau nu şi apoi vor decide dacă folosesc şi ei Iniţiumul.

Pentru video, click aici.

Fumul emis de lumanarile ” romantice ” poate produce cancer

Cei care isi aprind zeci de lumanari parfumate atunci cand vor sa faca o baie relaxanta risca sa se imbolnaveasca de cancer, avertizeaza specialistii de la Universitatea South Carolina State, scrie, joi, dailymail.co.uk.

Fumul produs de majoritatea lumanarilor din comert este foarte toxic si poate provoca astm, eczeme sau chiar cancer. Oamenii de stiinta americani au declarat ca lumanarile traditionale nu au efecte negative asupra organismului, insa cele asa-zise “romantice” da. De aceea, expertii spun ca indivizii ar trebui sa evite sa inhaleze fumul produs de lumanarelele parfumate si sa le foloseasca rar. Totodata, specialistii au declarat ca nu este bine ca aceste lumanari sa fie folosite in baie pentru ca deobicei acest loc este foarte slab ventilat astfel ca indivizii inhaleaza toxine si chimicale daunatoare organismului.

Lumanarile facute din ceara de albine si cele din ulei de soia sunt mai scumpe, deobicei, dar au trecut cu bine testele de toxicitate facute de specialistii de la Universitatea South Carolina State. In schimb, cele facurte din ceara obtinuta sintetic, din parafina, care se gasesc la un pret mai mic peste tot sunt daunatoare, avertizeaza specilaistii.

“Aprinderea frecventa sau zilnica a lumanarilor cu parafina, timp de o perioada indelungata de timp poate cauza probleme organismului. Folosirea lor ocazionala nu implica nici un risc. Totusi, ii sfatuim pe oameni sa fie precauti atunci cand isi aprind mai multe lumanari, sa deschida geamul astfel ca incaperea sa fie ventilata si sa minimalizeze emisiile de toxine, a declarat medicul Noemi Eiser, de la Fundatia britanica pentru sanatatea plamanilor.

Ceaiul prea fierbinte poate produce cancer

Persoanele care beau ceaiul foarte fierbinte pot face cancer la esofag. O ceasca de ceai la o temperatura de peste 70 de grade Celsius creste de opt ori riscul de a face cancer esofagian, arata studiile cercetatorilor britanici.

Persoanele care beau ceaiul la temperatura de 65-69 de grade Celsius si-au dublat riscul de cancer la esofag, informeaza CBC.

Medicii sfatuiesc amatorii de ceai sa il consume la o temperatura de maxim 50-60 de grade si la un interval de nu mai putin de doua minute din momentul in care a fost preparat.

Studiul facut pe 50.000 de persoane a aratat ca intre 12% si 31% din cei care au consumat ceaiul extrem de fierbinte ar putea fi afectati de cancer la esofag.

Pentru ca ceaiul este considerat tratament naturist in foarte multe boli, medicii sustin ca nu trebuie sa se renunte la el, ci doar ca oamenii sa fie mai atenti la modul in care il consuma.

Ceaiul este benefic pentru prostata, sani si plamani, protejand de cancer, iar ceaiul verde este foarte bun pentru organism deoarece contine antioxidanti.

De asemenea, cantitea consumata nu influenteaza vreo afectiune a esofagului.

Sursa: Ziare.com

Bronzatul la solar poate produce cancer

Cabinele de bronzat, cunoscute drept solare, prezintă un risc foarte mare de cancer, la fel ca şi ţigările şi azbestul. Aceasta este concluzia unor studii făcute publice de Centrul Internaţional de Cercetare asupra Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Agenţia a făcut publice rezultatele cercetărilor sale asupra solarelor, ajungând la concluzia că sunt cancerigene pentru oameni. Centrul Internaţional de Cercetare asupra Cancerului, cu sediul în Franţa, spunea până acum că lampele de bronzat sunt “probabil” cancerigene pentru oameni.

Bronzatul la solar timp de 20 de minute este echivalent cu o zi întreagă de plajă. Solarele folosesc raze extrem de puternice, ultravioletele lor fiind de 15 ori mai intense decât soarele de la prânz din zona mediteraneană.

Cercetările, publicate în ultimul număr al revistei medicale Lancet Oncology, dezvăluie că şedinţele de ultraviolete cresc riscul de cancer cu 75%, mai ales la copii şi la tinerii adulţi. “Solarele sunt trecute pe aceeaşi listă cu ţigările sau alcoolul, când vine vorba despre cele mai periculoase produse ce dezvoltă cancerul”, a declarat Beatrice Secretan, purtătorul de cuvânt al Centrului.

Concluziile agenţiei au fost publicate cu ocazia unei reuniuni ştiinţifice, unde oameni de ştiinţă din opt ţări au reexaminat riscul de cancer prezentat de diverse tipuri de raze. (Sursa: Realitatea)

E-urile pot produce cancer

Iata o lista de E-uri canceroase:

edulcorantii - pentru indulcit;
colorantii - pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180);
acidifiantii – dau un gust usor acid;
corectorii de aciditate – cresc sau diminueaza aciditatea;
emulgatorii – asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare (E400-E500);
conservantii - Intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200-E290);
corectorii de gust si de miros – schimba/imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor;
propulsorii - unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje;
gaze de ambalaj - asemanatoare aerului;
antioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337).

Ele sunt intalnite sub denumirea de “E”-uri. Litera “E” simbolizeaza faptul ca produsele cu pricina au fost testate minim 6 ani si atestate la nivel european.

Unde le intalnim: dulciuri, prajituri, budinci, sucuri, jeleuri, branza topita, mezeluri, alcool (bere, vin, otet de vin), inghetata, bombone, carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, citrice, branza conservata prin sarare, uleiuri vegetale, supe concentrate, zahrina, si lista continua.

Nu toate E-urile sunt rele, insa. Iata si o lista cu cele benefice:

E306 – tucoferol (sau Vitamina E), este un antioxidant natural care ajuta la regenerarea celulelor. Atentie, insa, caci si aceasta poate fi administrate numai in cantitati limitate, alfel organismul se poate deregla;

E100 – turmeric (cunoscut in Romania si ca “sofran indian”) cu proprietati anticancerigene;
E140 – clorofila si clorofilina – pigmentul verde din frunze;
E160(a) – caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect antioxidant, permitand – printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare;
E160(d) – licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer;
E161 (b) si E161(g) – xantofile de origine vegetala si animala;
E162 – pigmentul rosu din sfecla;
E170 – carbonat de calciu;
E181 – acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaja de nuca;
E260 – acid acetic, otetul;
E300 – acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza – adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii;
E410 – “locust bean” (termen din limba engleza, semnificand in traducere “bobul lacustei”), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului;
E504 – carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza – adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ;
E509 – clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza – asa cum se gaseste in farmacii;
E511 – clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii;
E516 – sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii;
E516 – sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza – adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ;
E542 – fosfati extrasi din oase;
E552 – silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza – adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac);
E636 – maltol, gasit, de exemplu , in maltul prajit.

Vorbitul la telefonul mobil poate produce cancer

Folosirea unui telefon mobil creşte riscul de cancer cerebral, potrivit unui studiu al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, publicat de presa britanică.

Cercetătorii au descoperit că şansele ca unei persoane să îi apară o tumoră malignă sunt mult mai crescute în cazul în care a folosit un telefon mobil timp de zece ani. Ei au descoperit că apariţia tumorii numită gliom este mai probabilă la persoanele care au folosit timp îndelungat telefonul mobil.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat date din 13 ţări despre tumorile canceroase apărute la nivel cerebral şi au ajuns la concluzia că telefonul mobil creşte şansele ca o persoană să dezvolte o tumoră malignă. Deşi nu au descoperit cu exactitate cauza acestei prevalenţe a tumorilor, cercetătorii consideră că principala cauză o reprezintă radiaţiile emise de telefon.

Un alt studiu, prezentat luna trecută de cercetători suedezi, a demonstrat că tinerii şi copii sunt de cinci ori mai predispuşi să facă o tumoră pe creier dacă folosesc telefoane mobile.

Sursa: Realitatea.net

Codex Alimentarius: razboiul impotriva populatiei. Cazul O.M.G.-urilor

Controlati hrana si veti controla populatia ( Henry Kissinger )

Aproape intreaga istorie politica si sociala a Occidentului, de la Renastere pana in zilele noastre, s-a desfasurat sub semnul asa-zisei emancipari a omului de orice constrangere. Iata ca acum, cand nu mai exista niciuna dintre “oprelistile“ vechii societati, hulita pentru asa-zisa ei rigurozitate si incorsetare, acceasi exponenti ai liberalizarii vin sa ne impuna, “spre binele nostru”, o limitare a libertatii ce ajunge pana la anularea ei.

Ni se spune ca, pentru o mai mare siguranta personala si pentru combaterea terorismului, va trebui sa acceptam sa fim urmariti permanent prin intermediul cipului biometric. Refuzul nu este ingaduit. De asemenea, pentru asigurarea sanatatii, ni se impune vaccinarea obligatorie; faptul ca vaccinul se dovedeste adesea ineficace sau chiar ne poate imbolnavi grav ori omori nu poate fi un motiv indeajuns de serios pentru a ne da dreptul de a refuza aceasta asistenta medicala obligatorie.

Aceste doua masuri nu puteau insa asigura complet individul de “manifestarea nociva a propriei libertati”. A mai fost nascocit, asadar, un nou “drept obligatoriu” pentru intreaga populatie a lumii. Este vorba de “libertatea” de a consuma produse modificate genetic, despre care numai cercetatorii marginali isi ingaduie sa afirme ca sunt nocive pentru sanatatea umana si, pe termen lung, pot imbolnavi grav populatia.

Ne vom ingadui sa abordam un front mai putin cunoscut opiniei publice de la noi: cel al normelor, standardelor si regulilor de producere si comercializare a alimentatiei – adica al codului de reguli si standarde cunoscut sub numele de Codex Alimentarius, precum si al directivelor europene, care introduc, printr-un adevarat dictat al Comisiei Europene, prevederile si scopurile urmarite de Codex.

Controlul productiei si comercializarii alimentelor

Ce este Codex Alimentarius? Un organism international, creat in 1963 sub egida O.N.U., a Organizatiei Mondiale a Sanatatii ( O.M.S. ) si a Organizatiei pentru Alimente si Agricultura ( O.A.A. ). Formal, scopul sau este de a stabili aceste reguli, standarde alimentare si coduri de practica ce se refera la producerea, siguranta si igiena alimentelor, precum si conditiile comercializarii lor. Tot formal, aceste reguli sunt adoptate de o serie de comitete si organizatii, pe baza unor studii stiintifice. In realitate, deciziile sunt luate in spatele usilor inchise, iar ”studiile stiintifice” sunt realizate de marile companii internationale care detin pozitii de oligopol si vor sa isi impuna agenda pe plan mondial.

Treptele impunerii organismelor modificate genetic

Un exemplu concret privind modul in care se realizeaza functia pan-reglementarii impotriva populatiei este cazul organismelor modificate genetic ( sau, pe scurt, O.M.G. ). O.M.G. sunt alimente ce provin din organisme al caror ADN e modificat prin inginerie genetica. Soia, porumbul, zaharul, orezul, graul sunt doar cateva plante clasice asupra carora s-a intervenit genetic. Faptul ca sunt modificate genetic pune probleme nu numai etice, ci si medicale. Numeroase studii stiintifice au aratat efectele adverse ale alimentelor provenite din O.M.G., zonele de risc fiind toxicitatea lor, producerea de alergii, slabirea imunitatii, infertilitatea, precum si afectarea metabolismului si chiar a conditiei genetice ( date preluate de la Academia Americana de Medicina Naturista ).

Dar, mai intai, sa facem un mic excurs asupra scurtei si recentei istorii a impunerii pe piata a O.M.G.

S.U.A., calul troian al industriei O.M.G.

O.M.G. au inceput sa intre pe piata incepand cu anii 1990, mai ales in S.U.A. De altfel, este extrem de graitor felul in care ele s-au impus pe piata americana. S-a descoperit ca decizia legalizarii comertului cu O.M.G. s-a luat dupa o runda de intalniri secrete intre presedintele de atunci, George Bush Sr., si sefii companiei Monsanto, cel mai mare producator de O.M.G. din lume. In mod socant, executivul american a impus comercializarea O.M.G.-urilor fara sa solicite realizarea vreunui test asupra riscurilor de sanatate ale produselor, asupra sigurantei lor si, de asemenea, fara sa ceara mentionarea pe eticheta produselor a faptului ca alimentele sunt modificate genetic! Doctrina ce sta la baza unei astfel de practici se numeste a “echivalarii substantiale”, ceea ce inseamne ca, practic, O.M.G. sunt considerate in Statele Unite identice cu cele naturale – de aici reiese ca nu au nevoie de teste si nici de stichetare speciala. Drept urmare, cetatenii americani nu pot sti daca ceea ce consuma este natural sau modificat genetic. Aceasta doctrina a fost urmata de toti presedintii americani, inclusiv de Barack Obama, ducand la proliferarea afacerilor cu O.M.G. ale gigantilor Monsanto, Dow Chemicals si DuPont ( potrivit Global Research, 2009 ).

Pe langa dezvoltarea agresiva din interiorul S.U.A., industria O.M.G. a profitat de pozitia super-puterii mondiale pentru a isi impune interesele in intreaga lume – evident, sub masca “comertului liber” si a “ajutorului umanitar”. Astfel, sub pretextul “ajutorului umanitar”, industria O.M.G. din S.U.A. a gasit o piata de desfacere in tarile sarace ale lumii prin intermediul “Programului Alimentar Mondial” al O.N.U. Cu alte cuvinte, surplusul productiei de organisme modificate genetic, care nu mai putea fi comercializat in S.U.A., a fost cumparat de O.N.U. pentru a fi trimis in tarile africane. O adevarata tragedie a rezultat in momentul in care una din aceste tari, Zambia, a refuzat sa mai primeasca porumb modificat genetic, marca Monsanto, de la O.N.U. Drept pedeapsa, “programul de ajutorare” a incetat si tara s-a afundat intr-o foame cumplita! Dupa doi ani de foamete ( 2003-2004 ), oficialii Zambiei s-au vazut nevoiti sa cedeze santajului O.N.U./S.U.A., acceptand “ajutorul” reprezentat de alimentele modificate genetic.

Sub masca comertului liber, industria O.M.G. a determinat S.U.A. sa conteste, pe langa Organizatia Mondiala a Comertului, interdictiile pe care tarile din Europa ( a nu fi confundate cu institutiile Uniunii Europene! ) le-au aplicat comertului cu O.M.G. Intr-adevar, daca opinia publica americana pare a fi una complet manipulata asupra naturii si efectelor O.M.G. ( in S.U.A., dupa cum am vazut, O.M.G. se comercializeaza fara o atentionare pe eticheta asupra naturii produsului ), in tarile europene s-a intalnit o rezistenta nebanuita la industria modificarilor genetice, poate si datorita curentelor ecologiste, naturiste si orientate catre culturile traditionale sau medicina alternativa.

In orice caz, in Austria, Franta, Luxemburg, Germania, Grecia si chiar si Ungaria au existat interdictii aplicate cultivarii si comercializarii O.M.G. aplicate de oficialii guvernelor nationale. Nici in celelalte tari cultivarea O.M.G. si comertul cu ele nu au inregistrat un progres semnificativ. Din pacate, exceptie de la acest scepticism european face tocmai tara noastra. La sfarsitul lunii mai 2009, legislativul roman a votat, cu o larga majoritate, legalizarea cultivarii si introducerii pe piata a organismelor modificate genetic. Nu a existat, ca de obicei, nicio dezbatere publica, nicio avertizare, macar similara cu cele existente in celelalte tari europene asupra efectelor daunatoare ale O.M.G.

Oficialii americani cumparati de industria O.M.G. au protestat agresiv fata de interdictiile puse de tarile europene. Robert Zoelick, actualul sef al Bancii Mondiale si, pe atunci ( 2003 ), reprezentantul S.U.A. la Organizatzia Mondiala a Comertului ( O.M.C. ) a afirmat ca tarile europene sunt “imorale” datorita interdictiilor aplicate O.M.G., dand un exemplu negativ tarilor sarace confruntate cu foametea… E mai moral, pentru Zoelick si alti lideri mondiali, sa santajeze tarile sarace pentru a primi organismele lor modificate genetic. “Represaliile” S.U.A. fata de tarile europene s-au manifestat printr-o plangere depusa impotriva lor la Organizatia Mondiala a Comertului. In decizia O.M.C. s-a declarat ca interdictiile practicate de tarile europene sunt incorecte, iar statele care le practica sunt supuse amenzilor ( imense, de cele mai multe ori )

Ce trebuie retinut din toata aceasta poveste este decizia O.M.C. Cum am precizat anterior, Codex Alimentarius este standardul de referinta la care se raporteaza O.M.C. in conflictele de tip comercial. Ori conflictul intre S.U.A. si tarile europene este comercial si se refera la produse de tip alimentar.

In concluzie, Codexul reprezinta o parghie institutionala de justificare a unor masuri punitive fata de tarile care indraznesc sa interzica produsele alimentare modificate genetic.

Codex in Europa

Care este situatia in Uniunea Europeana? Este oare refuzul guvernelor nationale de a comercializa si cultiva O.M.G. sprijinit de Comisia Europeana? Sa vedem ce spun faptele.

Comisia Europeana a incercat, in mod repetat, sa determine statele nationale sa renunte la restrictiile puse asupra O.M.G. Atat in anul 2006, cand O.M.C. a luat decizia in favoarea S.U.A., cat si in mai 2009, oficialii europeni au cautat sa inlature stavila pusa de guvernele nationale in calea O.M.G. Interdictiile nu pot fi ridicate decat daca se obtine un vot favorabil din partea reprezentantilor guvernelor nationale ( in Consiliul de Ministri ), ceea ce C.E. nu a obtinut, cu toate presiunile facute. Cel mai recent caz este cel al Germaniei, care a refuzat sa acorde dreptul de folosire pe teritoriul sau a semintelor de porumb modificate genetic, creatie a aceluiasi gigant Monstanto. Majoritatea deciziilor de interdictie au survenit in urma demonstratiilor fermierilor si a asociatiilor ce militeaza pentru hrana naturala, si au fost luate de ministrii agriculturii sau ai mediului din respectivele state nationale. Elitele nu au stat nici ele cu mainile in san, cum vom vedea in continuare…

Octombrie 2008, Marea Britanie. Publicatia The Independent on Sunday intra in posesia unor documente explozive care arata ca liderii statelor europene, impreuna cu cei ai Comisiei Europene, organizau intalniri secrete in care se discuta modalitatea de urgentare a implementarii culturilor de O.M.G. in Europa si de “docilizare” a opiniei publice europene, mult prea retinuta fata de produsele modificate genetic.

Documentele relatau discutiile si concluziile a doua serii de insusi J. M. Barroso ( presedintele Comisiei Europene ), Gordon Brown ( prim-ministrul Marii Britanii ) si trimisii altor 27 tari europene, din care nu lipseau apropiati ai presedintelui francez Nicolas Sarkozy si ai cancelarului german Angela Merkel. Participantii la intrunirile secrete cereau, de asemenea, gigantilor industriali implicati in productia de alimente modificate genetic – dintre care cei mai insemnati sunt cei de la Monsanto – sa depuna un efort marit pentru contracararea campaniilor duse de ecologisti si naturisti.

De asemenea, J. M. Barroso le-a cerut sefilor de cabinet din tarile membre sa impuna ministrilor de agricultura si mediu aprobarea culturilor de O.M.G. In ceea ce priveste opinia publica, “docilizarea” ei era prevazuta sa se realizeze printr-o propaganda care sa puna accent pe “inaltele standarde practicate de legislatia europeana in materie de O.M.G.”. Cu alte cuvinte, institutiile europene sunt folosite ca reper normativ absolut, opinia publica fiind indemnata sa creada pe cuvant Bruxelles-ul atunci cand acesta afirma ca un aliment modificat genetic nu este daunator pentru sanatate.

Dar care este rolul Comisiei Europene in tot acest angrenaj de institutii si reguli supra-nationale?

Comisia Europeana, sub pretextul protejarii populatiei de alimentele “nesigure” a elaborat o serie de directive europene care, de fapt, legalizeaza folosirea culturilor O.M.G. Directivele sunt mai restrictive fata de produsele alimentare O.M.G. decat cele din S.U.A., un exemplu fiind dat de faptul ca producatorii de alimente modificate genetic sunt obligati sa mentioneze pe eticheta felul produsului : natural sau modificat. Chiar si asa, masura se aplica doar cand proportia modificarilor genetice depaseste un anume procent.

Aceste standarde nu fac altceva decat sa repete, pe plan european, jocul Codex ce se desfasoara pe plan mondial. Comisia Europeana devine o institutie tutelara care, pentru a impune culturile O.M.G., pretinde ca le va garanta calitatea si siguranta medicala. Suntem siliti, asadar, sa dam un gir neconditionat institutiilor europene, care ne invata ce este sanatos sa mancam si ce avem voie sa cumparam.

Logica legitimarii unor produse sau tehnici extrem de periculoase pentru om introduse prin intermediul directivelor europene de standardizare se regaseste si in alte cazuri, cum este cel al cipurilor RFID. In ciuda numeroaselor puncte de vedere critice venite din spatiul european, Comisia Europeana a “recuperat” tehnica RFID prin reglementarea ei la nivel de directive si regulamente europene. Printr-o astfel de tehnica se incearca adormirea opiniei publice, care trebuie sa accepte ca ce spune “Big-Brother-ul” european este o garantie suficienta pentru a asigura o tehnica periculoasa, fie ea RFID sau O.M.G., drept inofensiva si chiar necesara bunastarii omenirii.

Concluzii

Alimentele modificate genetic sunt adevarate bombe alimentare cu efecte adverse asupra oamenilor inca nestiute ( avand in vedere ca sunt folosite doar de circa 15 ani ). Ele sunt justificate de elitele mondialiste ( conducatorii O.M.C., Codex Alimentarius, Comisia Europeana, sefii statelor europene ) prin “combaterea foametei”, fiind descrise ca o solutie miraculoasa la “pericolul suprapopularii planetei”. Acesta este un fals pericol, ce tine de propaganda malthusiana care vede in sporul demografic o catastrofa si considera reducerea numarului de oameni de pe planeta un obiectiv necesar. Recent, un cosilier al reprezentatului S.U.A. pe plan exterior, Hillary Clinton, declara: “Trebuie sa facem ceva pentru micsorarea ratei natalitatii. Pamantul nu mai poate suporta atat de multi oameni. In prezent, exista aproximativ 6,5 milarde de oameni pe intreg globul, iar populatia este in continua crestere. Trebuie sa inventam modalitati noi de a rationaliza apa si de a multiplica resursele de hrana”( Nina  Fedoroff, in Cotidianul ). “Multiplicarea resurselor de hrana” este tocmai industria O.M.G.

Iata asadar, rolul lui Codex Alimentarius si al directivelor europene legate de hrana: rationalizarea apei, inlocuirea alimentelor naturale cu cele modificate genetic.