Criza greceasca: De ce riscul de contagiune ramane ridicat, in ciuda planului european de salvare, si care este mecanismul de propagare

In ciuda planului european de salvare a Greciei, anumiti observatori se tem ca urmeaza randul Portugaliei, Spaniei, Irlandei sau chiar Marii Britanii, si avertizeaza ca acest gen de criza este contagios, din cauza efectului de bulgare de zapada, scrie Le Figaro.

“Investitorii raman nervosi, in special din cauza temerii legate de propagarea crizei dincolo de granitele Greciei”, explica, la sfarsitul saptamanii trecute, Barclays Capital. “Retrogradarea cvasi-simultana a ratingurilor Spaniei si Portugaliei de catre Standard & Poor’s a subliniat dar si amplificat anxietatea pietelor, care se tem ca Grecia ar putea sa nu fie ultimul stat european care s-ar putea scufunda”, se arata in analiza Barclays Capital.

Aceeasi temere a fost exprimata miercuri dimineata de ministrul finlandez al Finantelor, care a afirmat, citat de Reuters, ca exista inca riscul ca problemele financiare ale Greciei sa se raspandeasca in Spania sau Portugalia.

“Economiile noastre sunt atat de interconectate incat riscul ca problemele sa se raspandeasca de la o tara la alta este foarte mare”, a precizat ministrul Jyrki Katainen, intr-un interviu acordat MTV3.

Mecanismul de contagiune este aproape imparabil. “Este vorba de un dublu efect de bulgare de zapada: sistemul bancar este de acum expus, in special din cauza fugii de capital”, in conditiile in care anumite institutii financiare detin o cantitate mare de obligatiuni grecesti, spune Valerie Plagnol, analist la CM-CIC.

Criza asiatica si America Latina

“Criza se raspandeste astfel la alte tari”, continua Valerie Plagnol, in conditiile in care pietele incep sa-si puna intrebari: daca Grecia nu isi poate sustine datoria, atunci pentru ce motiv Portugalia nu s-ar confrunta cu aceleasi probleme? Acest fenomen nu este nou. El a fost observat la sfarsitul deceniului ’90 in timpul crizei asiatice, care a sfarsit prin a se extinde in America Latina, in momentul in care cele doua regiuni nu aveau leagaturi economice deosebite. Dar continentul sud-american era vulnerabil la criza asiatica: datoriile tarilor latine erau detinute in mare parte de investitorii internationali.

In cadrul zonei euro, criza greceasca ar putea sa se propage printr-un al treilea canal. Din cauza reducerii succesive a ratingurilor, numeroase fonduri de investitii se afla in situatia de a vinde titlurile grecesti pe care le detin, din cauza reglementarilor interne: in momentul in care un titlu este degradat sub o anumita valoare, acesta trebuie vandut. Palierul la care se decide vanzarea difera de la un fond la altul.

Obligatiuni categoria junk

Or, daca multi investitori vor dori sa vanda obligatiunile grecesti, retrogradate la categoria junk de Standard & Poor’s, nimeni nu mai vrea acum sa le cumpere. “Cand nu se vor mai putea debarasa de aceste titluri, fondurile vor trece la vanzarea actiunilor europene cele mai riscante: Portugalia”, explica Patrick Jacq, strateg la BNP Paribas. In acel moment, actiunile portugheze vor intra in ciclul celor grecesti.

Ciaran O’Hagan, analist responsabil cu strategia la Societe Generale, avertizeaza ca “nicio tara care se confrunta cu un deficit mare nu poate sa fie sigura ca va mentine increderea investitorilor in saptamanile si lunile urmatoare”.

Falimentul Greciei, pe buzele a tot mai multor analisti

Datele publicate ieri de Eurostat, care au arătat că Grecia are un deficit mai mare decât se estimase iniţial, au inflamat din nou pieţele externe, cotaţia euro a avut de suferit, iar vocile analiştilor încep tot mai mult să prezică un default de ţară iminent.

Peste toate acestea, aproape imediat după publicarea datelor Eurostat, agenţia de rating financiar Moody’s a retrogradat ratingul Greciei şi l-a pus-o sub supraveghere.  

Moody’s a revizuit în scădere, joi, ratingul Greciei, cu o treaptă, de la nivelul “A2″ la “A3″, şi l-a plasat sub supraveghere în vederea unei posibile retrogradări, ca urmare a riscului semnificativ de stabilizare a datoriilor la un nivel mai ridicat decât cel anticipat.

Presa internaţională începe să ia în serios în calcul un eventual faliment al Greciei, în ciuda sprijinului extern pe care guvernul de la Atena l-a smuls cu greu de la liderii europeni.

Asemenea Lehman Brothers

“Timpul este scurt: Grecia trebuie să plătească datorii de 8,5 miliarde de euro până  pe 19 mai, bani pe care nu-i are”, scriu jurnaliştii de la Wall Street Journal.

De asemenea, analiştii de la breakingviews.com, un portal care ţine de Reuters, spun că un faliment al Greciei ar fi la nivel statal ce a fost Lehman Brothers pentru bănci.

Un sondaj efectuat de Reuters, la care au participat 50 de economişti, arată că este o probabilitate de 80% ca Grecia să ceară ajutor financiar în următoarele două luni şi de 25% ca statul elen să intre în incapacitate de plată în următorii cinci ani, din cauza datoriilor.

În ceea ce priveşte ratingul financiar acordat de Moody’s lucrurile sunt relativ clare: “Este improbabil ca ratingul să rămână la nivelul A3, cu excepţia cazului în care guvernul elen va reuşi să restabilească încrederea pieţelor şi să contracareze creşterea dobânzilor şi ritmul lent de dezvoltare, care îi pot submina capacitatea de reducere a datoriilor”, a arătat  Sarah Carlson, vicepreşedinte şi analist la Moody’s.

Euro a avut de suferit

Euro a coborât, joi, aproape de cel mai redus nivel din ultimul an faţă de dolar, după ce Moody’s a retrogradat ratingul Greciei.

La jumătatea tranzacţiilor de joi de la New York, euro a fost cotat la 1,3260 dolari pe unitate, cel mai redus nivel atins după luna mai 2009, ulterior fiind tranzacţionat în scădere cu 0,7%, la 1,3294 dolari pe unitate.

Îngrijorarea privind falimentul Greciei a devenit mai evidentă la începutul lunii februarie, când a început să se pună tot mai mult problema unui ajutor extern.

Cunoscutul economist Nouriel Roubini a declarat, în cadrul Forumului Economic de la Davos din ianuarie, că “Grecia este, fără îndoială, în faliment”.

Există cineva care doreşte falimentul Greciei?

Grecia este victima unui puternic atac speculativ pe pieţele financiare, care ameninţă stabilitatea zonei euro, scria publicaţia franceză Liberation în urmă cu ceva timp

Jucătorii de pe pieţele financiare par a fi decişi să atace veriga slabă a zonei euro, forţând Grecia să plătească dobânzi tot mai ridicate pentru datorii, cu scopul de a determina intrarea statului în incapacitate de plată.

Ieri, în urma anunţului Eurostat, dobânzile pentru obligaţiunile greceşti au crescut din nou la 8,3%. Ca să se împrumute, Grecia trebuie să plătească aproape de 3 ori mai scump decât Germania, de exemplu, a cărei dobândă pentru obligaţiuni la 10 ani este de doar 3%.

Bancher central ceh: FMI a alimentat criza din Europa de Est pentru a determina statele sa ceara ajutor

Fondul Monetar International (FMI) a alimentat anul trecut criza economica din Europa emergenta, pentru a crea o situatie care sa determine statele din regiune sa ceara ajutorul institutiei, a declarat Mojmir Hampl, viceguvernatorul bancii centrale a Cehiei, intr-un interviu acordat cotidianului Der Standard si preluat de Reuters. Acesta a mai precizat ca institutia, care a oferit fonduri de urgenta Ungariei, Letoniei, Ucrainei si Romaniei, a interpretat in mod gresit anumite date deoarece cauta de lucru dupa schimbarea conducerii.

• Este ridicol ca tocmai FMI a accelerat criza

“Este ridicol ca tocmai FMI a accelerat criza. A fost o incercare de a provoca bail-out-ul intregii regiuni. Inaintea crizei, FMI nu avea practic niciun client. Odata cu aceasta criza si cu noua conducere in frunte cu Dominique Strauss-Kahn, Fondul si-a gasit de lucru si a obtinut mai multi bani“, a declarat oficialul ceh.

Mojmir Hampl a mai spus ca FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerile bancilor vest-europene in Europa emergenta, insa ignora faptul ca imprumuturile acestor subsidiare erau acoperite in mare parte de depozitele locale.

Interpretarea gresita de catre FMI a fost neplacuta

“Interpretarea gresita de catre FMI a fost neplacuta si au corectat aceste date dupa ce am intervenit”, a mai precizat acesta.

Hampl a mai spus ca “nu e nicio graba” ca Cehia sa intre in zona euro, nici din partea autoritatilor de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare.

“Cererea de membri noi in zona euro a cazut in criza. Decizia privind Estonia va arata calea. Ar putea fi mai complicat decat a fost pentru Slovenia si Slovacia”, a afirmat el.

Oficialul ceh a avertizat insa ca adoptarea euro nu reprezinta “un leac universal” pentru statele emergente.

“Unii cred ca isi vor putea trage sufletul odata ce au intrat in zona euro. Aceasta atitudine conduce direct la scenariul grec. Parintii monedei euro credeau ca adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arata ca opusul acestei afirmatii este adevarat”, a explicat Hampl.

Vicepremierul elen: Portugalia, urmatoarea victima a problemelor financiare din Grecia

Problemele cu care se confruntă Grecia , din cauza datoriilor, s-ar putea extinde şi în alte state din zona euro, iar Portugalia ar putea fi următoarea victimă, a afirmat, luni, vicepremierul elen Theodoros Pangalos, potrivit Reuters.

Pangalos a declarat că abordarea liderilor germani faţă de situaţia Greciei a fost una “rasială”, bazată pe ideea că grecii nu muncesc suficient. Vicepremierul elen a acuzat anterior Germania că nu a acordat despăgubiri adecvate pentru distrugerile din cel de-Al Doilea Război Mondial .

Într-un interviu acordat publicaţiei Jornal de Negocios, oficialul elen a cerut Portugaliei să nu rămână indiferentă în privinţa unui ajutor european pentru ţările membre confruntate cu dificultăţi.

“Voi sunteţi următoarea victimă. Sper să nu se întâmple, să învingă solidaritatea şi să găsim o rezolvare a situaţiei creşterii costurilor de finanţare. Dar dacă acest lucru nu se întâmplă, următoarea victimă va fi probabil Portugalia”, a spus Pangalos, care consideră că actuala criză se va extinde şi în alte state din zona euro.

Creşterile economice reduse ale ultimilor ani, competitivitatea scăzută şi deficitul bugetar de 9,4% din PIB în 2009 situează Portugalia în centrul atenţiei pieţelor financiare îngrijorate de posibilitatea ca state din zona euro să intre în incapacitate de plată.

Costurile la care se împrumută Portugalia sunt, însă, de trei ori mai mici decât cele ale Greciei, iar gradul de îndatorare al ţării este proiectat pentru 2010 la 86% din PIB, sub cel al statului elen de 120%.

O criza si mai grava, gata sa loveasca sistemul bancar

Criza de pe Wall Street, din septembrie 2008, nu a fost nici ultima, nici cea mai gravă de la Marea Depresie din anii 1930. O nouă criză şi mai gravă ameninţă SUA şi, “data viitoare, s-ar putea să nu mai fim la fel de norocoşi”, avertizează un grup de experţi ai Institutului Franklin şi Eleanor Roosevelt, conduşi de Joseph Stiglitz, laureatul Nobel pentru economie în 2001.

Potrivit ABC News, institutul – numit după unicul preşedinte al SUA ales de patru ori şi soţia lui, dar considerat un think-tank independent – a publicat un raport în care acuză băncile de asumarea aceloraşi riscuri care au atras ultima criză. Cu banii împrumutaţi de la Trezorerie, bancherii s-au apucat de aceleaşi operaţiuni riscante, pentru a-şi putea oferi aceleaşi bonusuri uriaşe.

Prin urmare, “o altă criză, o criză mai mare care va slăbi atât sectorul financiar, cât şi economia, este mai mult decât predictibilă, este inevitabilă”, apreciază în raport Rob Johnson, membru al Comisiei ONU de experţi financiari. America a intrat într-un ciclu care se termină implacabil cu o “zi a judecăţii” (doomsday cycle) când marile bănci ajung la faliment.

Aceleaşi bănci considerate în 2008 “prea mari pentru a fi lăsate să cadă” sunt acum şi mai mari, asumându-şi aceleaşi riscuri. Capitalul lor de lichidităţi este foarte mic în raport cu activele riscante, de aceea raportul Institutului Roosevelt recomandă ca necesară obligarea băncilor să ţină lichidităţi de 20-25%.

“Liderii noştri, puţin capabili să repare sistemul“

Mai îngrijorător decât ceea ce fac băncile este că cei puşi acum să cureţe sistemul se află în ipostaza de “lupi păzitori la oi”. “Liderii noştri s-au dovedit puţin capabili să repare erorile din sistemul de piaţă”, arată Johnson. Actualul guvernator al băncii centrale (Federal Reserve), Ben Bernanke, şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, nu au luat măsurile necesare pentru a curma bula speculativă care se umflă, acuză şi alţi doi economişti, Simon Johnson (de la Massachusetts Institute of Technology) şi Peter Boone (Centre for Economic Performance).

Soluţia pentru prevenirea unei noi crize ar fi constrângerea prin lege a băncilor de a se mai implica în acelaşi tip de operaţiuni care au atras criza din 2008. În toamnă, preşedintele Obama îşi declara intenţia de a separa “activităţile de cazinou” ale băncilor (speculaţii financiare) de cele obişnuite (atragerea de depozite şi acordarea de credite). Totuşi, reforma întârzie.

“Băncile deţin Congresul”

Rob Johnson suţine că, în următoarele săptămâni, se va dovedi cât de reală este afirmaţia senatorului democrat Richard Joseph Durbin (Illinois), potrivit căruia, “în ciuda crizei pe care ele au creat-o, băncile au cel mai puternic lobby pe Capitol Hill. Sincer, ele deţin locul acesta (Congresul – n.r.)”. În curând, în Comisia pentru bănci din Senat ar urma să fie înaintat un proiect de reformă financiară, în baza propunerilor lui Obama.

Grecii isi apara cu bata salariile si pensiile

Greva ce a izolat ţara de restul lumii a degenerat în violenţe. Populaţia nervoasă a pus lacătul pe şcoli, spitale şi chiar pe siturile arheologice şi s-a pus pe bătăi cu poliţia.

Guvernul grec nu a scăpat de ce se temea cel mai tare: mişcări sociale de proporţii. Imediat după anunţarea măsurilor de austeritate necesare reducerii uriaşului deficit, sute de mii de greci au ieşit în stradă, la grevă. A fost paralizat traficul aerian, rutier şi naval.

Niciun avion nu decola ori ateriza ieri în Grecia, feriboturile nu plecau din porturi, trenurile nu părăseau gările, relatează BBC. Au rămas ferecate şcolile, spitalele, primăriile, ministerele şi chiar siturile arheologice.

În oraşele mari au fost organizate proteste la care au participat sute de mii de oameni. Manifestaţia din centrul Atenei, la care s-au strâns zeci de mii de oameni, a degenerat în confruntări între tineri şi poliţişti, primii aruncând cu pietre şi cocteiluri Molotov iar ultimii răspunzând cu gaze lacrimogene şi lovituri de baston. Câţiva dintre protestatari au încercat să vandalizeze hoteluri şi magazine, poliţia reuşind însă să îi împiedice.

Sindicatele, mobilizate

Capacitatea de mobilizare este extrem de mare în Grecia, cele mai mari două organizaţii sindicale (GSEE pentru sectorul privat şi ADEDY pentru cel public) numărând peste două milioane de membri. Ambele organizaţii se opun măsurilor de austeritate dorite de guvernul Papandreu.

“Poporul grec îşi dă seama foarte bine care este situaţia financiară a ţării…e groaznică…dar măsurile nu sunt corecte”, a explicat şeful GSEE, Yannis Panagopoulos. Greva naţională nu i-a impresionat de această dată pe guvernanţi: vicepremierul Theodorus Pangalos a promis că planul economic se va desfăşura aşa cum a fost anunţat.

Atentat la minister

Biroul ministrului pentru Protecţia Cetăţeanului, Michalis Chryssohoides, a fost vizat, miercuri, de un atentat. Poliţiştii au reuşit însă să dezamorseze dispozitivul exploziv artizanal ascuns într-un rucsac lăsat în faţa uşii biroului din vestul Atenei.

Atentatul eşuat a fost revendicat de grupul extremist „Voinţa populară”, acelaşi care a comis în primăvara lui 2009 două atentate asupra sediului de la Atena al Societăţii funciare de stat.

Cât trebuie să taie Grecia

Guvernul grec a fost nevoit, ca urmare a planului fiscal impus de UE pentru garanţiile financiare, să promită că îşi va reduce deficitul (de 12,7%) cu patru procente doar în acest an. Astfel, socialiştii aflaţi la guvernare au anunţat că vor îngheţa salariile bugetarilor, că vor mări accizele la benzină, alcool şi tutun, că vor creşte vârsta de pensionare la 63 de ani (până în 2015).

De asemenea, s-au anunţat măsuri importante pentru a reduce evaziunea fiscală (economia la negru reprezintă în Grecia, potrivit unor estimări, circa o treime din întregul produs intern brut). Experţii susţin că toate acestea nu sunt sufficiente şi că va fi nevoie şi de o creştere considerabilă a TVA (care este în prezent de 19%).

Ce ţapi ispăşitori a găsit clasa politică

Theodoros Pangalos

Cu o datorie de sute de miliarde, daţi în judecată de Comisia Europeană că nu au recuperat ajutorul de stat dat companiilor şi sub ameninţarea unor greve violente, politicienii greci încearcă să arunce vina pentru situaţia dezastruoasă în curtea altora. Ieri, vicepremierul Theodoros Pangalos a acuzat Bruxelles-ul că nu se uită decât la problemele Greciei, atunci când Italia şi-a măsluit finanţele mai rău decât Atena.

În urmă cu câteva zile, presa americană relata cum bancherii de la Goldman Sachs au convins Grecia să accepte anumite “inginerii financiare” pentru a-şi ţine ascuns deficitul real. În acelaşi articol, se menţiona că şi Italia este posibil să fi recurs la aceeaşi strategie.

„Pur şi simplu laşi anumite sume pentru anul viitor…toată lumea a făcut asta, iar Grecia a făcut-o la o scară mai mică decât Italia, spre exemplu”, a declarat Pangalos, citat de BBC. La fel au făcut şi Franţa, dar şi Belgia, potrivit aceluiaşi politician. Vicepremierul a criticat şi Germania pentru că i-a cerut Greciei “să se ajute singură” şi a adus aminte că Grecia nu a primit până acum vreo compensaţie pentru ocupaţia nazistă.

“Au luat (naziştii, n.r.) aurul grecesc depozitat la Banca Greciei, au luat banii Greciei şi nu i-au mai dat niciodată înapoi. Nu spun că ar trebui să ni-i dea înapoi, dar ar putea să spună «mulţumesc»”, a acuzat Pangalos. Oficialul a conchis că, în prezent, UE are o conducere “foarte slabă”, care nu se compară cu cea din anii ‘80, când la frâiele Europei se aflau Helmut Kohl, François Mitterand şi Margaret Thatcher.

Alţi politicieni de la guvernare au arătat cu degetul spre SUA, indicând, sub protecţia anonimatului, că este vorba de un atac intenţionat asupra monedei europene şi că Grecia este doar „victimă colaterală”. Extrema stângă dă vina şi ea pe capitalismul şi „imperialismul american”, scrie Le Point. În schimb, extrema dreaptă consideră că vina principală revine evreilor (sinagoga din Creta a fost incendiată de două ori recent) şi imigranţilor.

Bănci retrogradate

Situaţia financiară a Greciei s-ar putea înrăutăţi după ce, marţi, agenţia de rating Fitch a decis să micşoreze ratingul pentru patru dintre cele mai mari bănci greceşti: Alpha Bank, Banca Naţională, EFG Eurobank şi Piraeus. Cele patru au trecut de la calificativul BBB plus la BBB. Băncile se vor împrumuta astfel mai scump, iar guvernului îi va fi mai dificil să ia împrumuturi.

Grecia umilita: I s-a suspendat dreptul de vot la Summitul UE

Uniunea Europeană a pedepsit în mod simbolic Grecia, pentru problemele fiscale, prin lipsirea acestei ţări de dreptul la vot, în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare.

Este cea mai mare umilire la adresa unui stat comunitar, de la înfiinţarea Uniunii Europene, dar şi un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Atena.

Săptămâna aceasta, Consiliul Miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană a somat Grecia să ia măsurile de austeritate, care se impun, pentru reducerea deficitului până la 16 martie. Dacă nu respectă ultimatumul, Atena va pierde controlul asupra politicii sale fiscale, care se va face de la Bruxelles, în baza Tratatului de la Lisabona.

Unii oficiali germani au cerut deja că Grecia să-şi recupereze dreptul de vot în Uniunea Europeană, după ce îşi rezolvă problemele. Guvernul de la Atena trebuie să împrumute 30 de miliarde de euro de până în iunie, ca să nu intre în incapacitate de plată.

Spania, Grecia si Portugalia, masuri dureroase

Spania, Portugalia şi Grecia, care se confruntă cu deficite bugetare exagerate şi trebuie să-şi micşoreze cheltuielile, vor fi nevoite să facă unele sacrificii, susţin reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

„Din cauza crizei, Portugalia, Spania şi Grecia au mari dificultăţi”, care „implică ajustări foarte dureroase, mai ales atunci când rata inflaţiei este foarte scăzută”, a afirmat economistul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Olivier Blanchard (foto), în cadrul unui interviu publicat marţi de ziarul economic francez „Les Echos”.

Din cauză că nu pot recurge la deprecierea monedelor naţionale fiindcă fac parte din zona euro, vor trebui să reducă salariile pentru recuperarea competitivităţii, susţine FMI.

Deoarece fac parte din zona euro, aceste ţări nu vor putea să recurgă la ajustarea tipurilor de schimb, iar acest fapt ilustrează că o uniune monetară „are un cost în momentul şocurilor asimetrice”, a constatat Blanchard, după ce a pus accent pe faptul că graţie monedei unice, Europa a ieşit mai bine din criză decât dacă s-ar fi menţinut monezile naţionale.

Paranoia sau atacuri speculative reale? Grecii si americanii acuza comploturi internationale impotriva economiilor proprii

Grecia a acuzat vineri un puternic atac speculativ la adresa economiei sale, informeaza AFP citandu-l pe primul ministru grec Georgios Papandreu. Potrivit oficialului grec, dobanzile mai mari pe care Grecia este obligata sa le tina sus din cauza problemelor financiare, atrag capitalurile speculative.

„Banii fierbinti”, cum mai sunt denumite capitalurile speculative, urmeaza sa „atace” Portugalia si Spania, a mai declarat Papandreu  in cadrul unui interviu pentru CNBC. Premierul elen spune ca atacurile speculative vizeaza intreaga zona euro, dar tinta predilecta a fost Grecia, lucru dezmintit public de Franta si de Germania.

Oficiali francezi si germani au precizat ca dimpotriva, daca Grecia va intra in faliment, statele europene vor gasi mijloace de a veni in ajutorul statului elen, chiar daca un asemenea sprijin nu este prevazut in niciun tratat bilateral. Deocamdata insa nimeni nu admite oficial ca grecii ar putea intra in incapacitate de plata  pentru a nu inflama si mai mult neincrederea in economia elena.

Acuzatiile de atac speculativ ale grecilor vin la scurt timp dupa ce SUA a acuzat de complot economic, Rusia. Fostul secretar al Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, Henry Paulson a acuzat Rusia de incercare de complot, cu conducerea chineza, pentru a face rau economiei SUA, cu putin timp inainte de inceperea crizei ipotecare. China a refuzat sa se implice in complot si l-a anuntat pe secretarul american al Trezoreriei in legatura cu propunerea Rusiei.

Inalti reprezentanti ai autoritatilor ruse au incercat sa convinga China sa vanda in masa pachetele de obligatiuni ale marilor companii Fannie Mae si Freddie Mac. Paulson a aflat despre acest lucru in timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing, cand China a refuzat sa se implice in aceasta afacere, iar Moscova s-a implicat in razboiul din Osetia de Sud.

FT afirma ca reprezentantii autoritatilor ruse au refuzat sa comenteze declaratiile americanilor. Dupa cum a declarat fostul prim-vicepresedinte al Bancii Centrale a Rusiei, Serghei Aleksasenko, daca afacerea ar fi avut loc, Rusia ar fi fost vinovata de criza din SUA.

Romania a fost si ea tinta unor atacuri speculative, din care a scapat cu bine, dupa interventia hotarata a BNR.

Fluxul de capital privat catre pietele emergente va creste in 2010 la 722 de miliarde de dolari, de la 435 de miliarde de dolari in 2009, fiind ancorate in relansarea investitiilor directe si a imprumuturilor bancare destinate pietei, potrivit Institutului International de Finante (IIF). O buna parte din acesti bani reprezinta insa capital speculativ- fluxuri pe termen scurt, in cautare de rentabilitate (rate ale dobanzii ridicate).

“Ne confruntam cu o situatie care, in cei peste 50 de ani de experienta ai mei in banci, este fara precedent” – a declarat William Rhodes, primul vicepresedinte al consiliului IIF. Economia globala urmeaza sa creasca pana la 3,2% in 2010, dupa o scadere de 2,5% in 2009, a estimat IIF. Economiile dezvoltate vor creste cu pana la 2,4%, in timp ce pietele emergente vor creste cu 6,1% anul acesta.

Cui are Grecia să dea 300 de miliarde de euro?

Singură împotriva tuturor. Aşa poate fi caracterizată Grecia la ora actuală, care trebuie să facă faţă atât dificultăţilor economice cât şi atitudinii negative ale ţărilor “colege” din zona euro, cum ar fi Germania.

Spyros Papanicolaou, şeful Organismului de Gestionare a Datoriei, spune că Grecia îşi poate rezolva singură problemele, întrucât este o ţară europeană, cu un nivel ridicat de trai şi care nu poate fi comparată cu o ţară din America Latină.

Cu toate acestea, tragedia greacă pune din ce în ce mai multe probleme, întrucât datoria externă ridică un mare semn de întrebare.

Din momentul în care datoria Greciei a început să-i îngrijoreze pe europeni au apărut tot felul de informaţii legate de această datorie. În primul rând, se ştie că valoarea ei este de 300 de miliarde de euro, echivalentul a 125% din Produsul Intern Brut. Apoi se ştie faptul că toată această datorie a fost acumulată în urma emisiunii de bonduri. Ce nu se ştie, este cine a cumpărat aceste bonduri?

Japonia versus Grecia

Prezent la Bucureşti în cursul săptămânii trecute, unul dintre economiştii şefi ai Saxo Bank a încercat o comparaţie între situaţia Greciei şi cea a Japoniei. Christian Blaabjerg a declarat în cadrul unei dezbateri că deşi Japonia are o pondere în PIB a datoriei publice mult mai mare decât Grecia, totuşi situaţia acesteia nu ridică atât de mari probleme, întrucât datoria Japoniei, care se ridică undeva la nivelul de 220% din PIB, este internă.

În plus, economia Japoniei este mult mai solidă, chiar dacă nivelul datoriei este atât de mare.

Datorii pentru a plăti datoria

Întrebat cine sunt cei care au putut să cumpere bonduri în valoare atît de mare, Christian Blaabjerg a declarat pentru capital.ro că în mod sigur nu este vorba despre bănci greceşti ci, cel mai probabil, de bănci internaţionale, care le-au dat mai departe unor Hedge Funds sau unor fonduri de pensii. Important este, spune Blaabjerg, cum va putea Grecia să scape de această datorie.

Aici este deja o altă problemă. Dat fiind faptul că nu poate realiza niciun împrumut, Grecia a decis la finalul săptămânii trecute să emită o serie de obligaţiuni, prin care să poată atrage 5 miliarde de euro. Mai mult, conform unei analize realizate de Wall Street Journal, Grecia va împrumuta anul acesta din piaţă nu mai puţin de 54 de miliarde de euro.