Europa, în trena Franţei şi Germaniei. Bancile ne vor costa si mai mult, decide UE

Băncile din UE vor fi supuse unor taxe şi impozite pentru serviciile financiare. Aceştia sunt termenii vagi ai unui acord la care au ajuns şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi joi în cadrul Consiliului European de vară de la Bruxelles. Singura ţară care a avut obiecţii este Cehia euroscepticului preşedinte Vaclav Klaus. “Cehia îşi rezervă dreptul de a nu introduce aceste măsuri”, arată cocluziile Consiliului, potrivit Euobserver, care precizeaza ca Praga doreşte să vadă detaliile precise ale tranzacţiilor care vor fi taxate şi îşi exprimă îngrijorarea că taxele vor fi suportate, în cele din urmă, de clienţii băncilor.

România a fost reprezentată la summitul UE de preşedintele Traian Băsescu şi s-a remarcat în aceeaşi zi prin deschiderea negocierilor cu SUA pentru instalarea scutului american anirachetă.

Optimiste, concluziile Consiliului spun astfel românilor: “Consiliul European a finalizat noua strategie economică a Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Strategia va ajuta Europa să se redreseze după criză si să devină mai puternică, atât la nivel intern, cât si la nivel internaţional, prin creşterea competitivităţii, a productivităţii, a potenţialului de creştere, a coeziunii sociale şi a convergenţei economice.” Preşedinţia Consiliului aparţine Spaniei ameninţate de repetarea crizei din Grecia, iar presa occidentală relatează că a summitul UE a fost dedicat liniştirii temerilor investitorilor din ţările flancului sudic al UE.

Promotorii initiaţivei de taxare a tranzacţiilor bancare sunt preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei. Agenţia americană Bloomberg simplifică lucrurile şi titrează: “Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor fi acompaniaţi de alţi lideri europeni la summitul pentru relansarea economiei europene”. “Taxarea serviciilor bancare va contribui la o împărţire echitabilă a costului crizei financiare şi la o stabilitate mai mare a sistemului financiar”, a spus proaspăt numitul preşedintele al UE, Herman Van Rompuy.

Analiştii economici au apreciat deseori că taxarea operaţiunilor bancare va duce la creşterea numărului tranzacţiilor riscante, în urma cărora băncile pot câştiga suficient cât să plătească şi noile taxe, şi să obţină profit. Statele UE nu vor adopta taxe comune pentru tranzacţiile financiare, ci vor opta, până în octombrie, pentru măsuri diferite, scrie Reuters.

Indiferent de sprijinul pe care îl va obţine, iniţiativa germano-franceza va fi pusă în aplicare. “Unii nu sunt foarte entuziaşti faţă de ea”, însă cele două ţări “sunt gata să o pună in aplicare, chiar dacă unele ţări europene au anumite reticenţe”, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, citat de Euobserver.

Liderii UE au repins inţiativa Franţei ca cele 16 ţări din zona euro să aibă o structură separat de guvernanţă financiară şi şi-au dat acordul ca Estonia să adopte moneda europeană începând din 2011.

Summitul a avut rolul de a regla acordul fin al UE înaintea summitului G20 de la Toronto, care va avea loc săptămâna următoare, unde ţări ca Brazilia sau Japonia sunt total împotriva taxării băncilor.

Presa americană trece pe planul secund măsurile financiare ale UE şi salută sancţiunile suplimentare împotriva Iranului pe care liderii europeni le-au luat, imediat după o măsură similară decisă la Washington. UE a decis să nu îmbunătăţească capacitatea redusă de rafinare a petrolului din Iran (care face ca a doua ţară ca resurse de petrol din OPEC să cunoască o criză a bezinei), să îngheţe conturile bancare iraniene şi să impună restricţii pentru eliberarea vizelor. Rusia şi China rămân astfel “în urma” UE şi SUA în privinţa sancţiunilor împotriva programului nuclear iranian. Viceministrul rus de Externe şi-a exprimat dezamăgirea că UE şi SUA au luat asemenea măsuri. 

Faptul ca Cehia este o tara (euro)sceptica este stiut deja: Bancher central ceh: FMI a alimentat criza din Europa de Est pentru a determina statele sa ceara ajutor

In schimb, UE ne face alte suprize, si nu din acelea placute, ca ale Andreei Marin: UE pregăteşte o taxă directă pe benzină. Taxe pe SMS şi e-mail, propuse în Parlamentul European

In fine, nu e prima data cand Merkel si Sarkozy se pun de acord: Sarkozy: Liderii UE au acceptat unanim ideea unei guvernari economice a statelor

Grecia umilita: I s-a suspendat dreptul de vot la Summitul UE

Uniunea Europeană a pedepsit în mod simbolic Grecia, pentru problemele fiscale, prin lipsirea acestei ţări de dreptul la vot, în cadrul summitului UE de săptămâna viitoare.

Este cea mai mare umilire la adresa unui stat comunitar, de la înfiinţarea Uniunii Europene, dar şi un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Atena.

Săptămâna aceasta, Consiliul Miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană a somat Grecia să ia măsurile de austeritate, care se impun, pentru reducerea deficitului până la 16 martie. Dacă nu respectă ultimatumul, Atena va pierde controlul asupra politicii sale fiscale, care se va face de la Bruxelles, în baza Tratatului de la Lisabona.

Unii oficiali germani au cerut deja că Grecia să-şi recupereze dreptul de vot în Uniunea Europeană, după ce îşi rezolvă problemele. Guvernul de la Atena trebuie să împrumute 30 de miliarde de euro de până în iunie, ca să nu intre în incapacitate de plată.

Sarkozy: Liderii UE au acceptat unanim ideea unei guvernari economice a statelor

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a afirmat joi ca liderii UE au acceptat in unanimitate ideea unei guvernari economice a celor 27, propus de Franta si Germania, apreciind ca aceasta este “una dintre lectiile crizei”, relateaza AFP.

Ideea unei guvernari economice a Uniunii Europene, trecand printr-o coordonare mai puternica a politicilor nationale pe termen mediu, a fost una dintre principalele teme ale summitului sefilor de stat si de guvern de joi.

“Ceea ce s-a intamplat este foarte important, pentru ca nu am auzit o singura voce care sa conteste necesitatea unei guvernari economice a Europei, pe care am propus-o impreuna cu cancelarul german”, a declarat Sarkozy, intr-o conferinta comuna de presa cu Angela Merkel.

“Toata lumea este de acord. Este una dintre lectiile crizei, este nevoie de o guvernare economica a Europei”, a precizat el.

“Guvernarea economica inseamna ca, in cadrul acestui consiliu al sefilor de stat si de guvern, va fi evaluata situatia, se vor coordona politicile, se vor organiza initiative”, a explicat Nicolas Sarkozy.

“Franta si Germania au pregatit activ noua strategie europeana. Noi spunem ca UE trebuie sa coopereze mai bine”, a adaugat, la randul sau, Angela Merkel.

Propunere mai veche a Frantei, dar niciodata concretizata, ideea unei guvernari economice a fost respinsa timp indelungat de Germania, care a vazut in acest lucru o tentativa a Parisului de a pune sub semnul intrebarii independenta Bancii Centrale Europene, in sensul de a influenta deciziile privind dobanda de referinta.

Intram intr-o Europa modificata genetic?

Abia „uns“ şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să răspândească culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intenţia preşedintelui CE de a forţa autorizarea „alimentelor mutante“ a trezit deja dezbateri aprinse în presă şi ecouri negative la nivel de guverne.

Introduse pe piaţă în 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la dăunători etc., transgenicele şi derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu şi la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenţă. În ciuda acestor reţineri, care nu s-au diminuat în timp, şeful CE vrea să relanseze în forţă autorizarea, la scară largă, a culturilor de porumb şi cartofi transgenici.

E drept, studiile nu au demonstrat că „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sănătăţii, dar nici nu au risipit convingător temerile consumatorilor, iar agricultorii se plâng că aceste culturi le „contaminează” rapid pe cele naturale.

La presiunile SUA şi ale Germaniei, Barroso a făcut însă o prioritate din autorizarea a cel puţin două soiuri, porumbul MON810, produs de compania americană Monsanto şi acceptat doar de Spania, şi cartoful Amflora, „năşit” de compania germană BASF, cultivat experimental doar în ţara sa natală. La mijloc sunt, evident, interese financiare de proporţii, doar BASF estimând că Amflora i-ar aduce, anual, un câştig de 30-40 de milioane de euro, în cazul în care cultura sa ar fi autorizată.

Barroso recidivează

„Barroso gândeşte în termeni financiari şi comerciali“, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazează pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecinţele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”.

În plus, înlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu şi opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai puţin influentul Janez Potocnik din Slovenia, îi va facilita lui Barroso sarcina, e de părere sursa citată.

Prima luptă pierdută

Va trebui însă să ţină cont de reticenţele guvernelor naţionale, atente la propriile opinii publice. Şeful CE a mai suferit, anul trecut, o înfrângere politică usturătoare, când 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice.
Reuniunea unui comitet ştiinţific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizării porumbului transgenic, s-a încheiat cu un eşec, spre dezamăgirea companiilor americane direct interesate  Monsanto, DuPont şi Dow Chemical.

Deşi 13 state ar fi în prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se împotrivesc categoric. S-ar putea ca, în final, decizia introducerii OMG-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui guvern din cele 27 de state membre. 

OMG-rile, interzise în UE din 2007

În ciuda lobby-ului desfăşurat de companiile producătoare, Uniunea Europeană a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. România, devenită membră UE, s-a văzut nevoită să se supună legislaţiei comunitare, renunţând la culturile de soia.

Statele europene nu produc (cu excepţia Spaniei şi a Germaniei) şi nu cumpără OMG-uri, motiv pentru care în ultimii ani mocneşte un conflict diplomatic latent între Statele Unite, cel mai mare producător şi consumator de OMG-uri, şi statele UE.

În ciuda controverselor, în 2004, Comisia Europeană a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligaţia de a fi etichetate corect.

Ce sunt alimentele „mutante”

Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Prima legumă „mutantă” a fost roşia, lansată pe piaţă în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-au introdus în agricultură şi, implicit, în largul consum, soia şi porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, să vină rândul cartofului, rapiţei, grâului şi orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanţi vegetali” sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%).

Românii, primii „cobai voluntari”

Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislaţiei în domeniu şi au introdus în România, începând din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfeclă şi cartof modificate genetic.

Din motive financiare, românii au acceptat aceste produse, fără să le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, în anul 2000, Comisia Naţională pentru Securitate Biologică a aprobat oficial cultivarea în scop comercial (pe o perioadă de trei ani) a soiei RR, tolerantă la erbicid, şi a cartofului BT rezistent la gândacul de Colorado.

Marile companii americane- Monsanto şi DuPont – au pompat bani grei pentru a pătrunde pe piaţa românească.

Dar, în timp ce câştigurile au fost împărţite de un grup restrâns, românii de rând au consumat alimente mutante fără să fie informaţi corect, iar România a fost în repetate rânduri criticată pe plan internaţional că face jocul Statelor Unite şi că introduce OMG-uri în Europa pe uşa din dos.

ProteSte în Bulgaria

Bulgarii au întâmpinat cu proteste  posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbătută acum în Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov să garanteze, ieri, că „în Bulgaria nu vor exista OMG-uri”.

A atras însă atenţia că Bulgaria va fi obligată să aplice legislaţia UE, indiferent care ar fi aceasta.

Opinia specialistului : OMG-urile nu mai rentează

Ion Toncea
Cercetător ştiinţific
la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea

OMG-urile dăunează sănătăţii, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în ţară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă şi că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic care este scumpă.

S-au îndreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a căror sămânţă este mai ieftină. În plus, aceste soiuri sunt şi rezistente la secetă, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a scăzut considerabil.

Opinia specialistului : Pot afecta rinichii şi ficatul

Gabriel Păun
Preşedintele organizaţiei de mediu „Agent Green”

Organismele modificate genetic conţin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii şi ficatul. S-au făcut nenumărate studii pe şobolanii de laborator, iar efectele asupra sănătăţii au apărut într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, aceste OMG-uri afectează şi ecosistemele, având în vedere că sunt plante care îşi produc propriul pesticid. Iniţial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobată pe baza unor studii realizate de însăşi compania producătoare, Monsanto.

Ulterior însă s-au făcut cercetări ale căror concluzii contrazic astăzi ceea ce se spunea la început. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. În România, suprafaţa cultivată cu OMG-uri era, în 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, în 2009, această suprafaţă s-a înjumătăţit.

Una dintre explicaţii constă în faptul că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a ameninţat că le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii noştri. Dar noi avem altă problemă. Nu ştim în momentul de faţă locurile unde se cultivă aceste plante transgenice pentru că Ministerul Agriculturii le ţine în secret.

Italia vrea Israelul in Uniunea Europeana

Citez din articolul Italy wants Israel in European Union

” Premierul italian Silvio Berlusconi a spus, luni, ca viseaza la o zi in care va vedea Israelul aderand la Uniunea Europeana ca un stat membru cu drepturi depline.

“Atata timp cat sunt unul dintre formatorii politicii, cel mai mare vis al meu este de a include Israelul printre statele Uniunii Europene” a spus Berlusconi la putin timp dupa ce a sosit impreuna cu ministrii italieni de top pentru o reuniune de cabinet in comun cu omologii lor israelieni.

Berlusconi a subliniat faptul ca doar el detine intalniri de cabinet comune cu cele mai importante natiuni europene si a spus ca vizita sa demonstreaza ca vede Israelul ca parte a Europei.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a salutat calduros delegatia italiana si a anuntat ca statul evreu e norocos ca are un prieten ca Berlusconi, intr-o regiune in mod traditional neprietenoasa pentru evrei si pentru Israel.

Netanyahu si ministrul de externe Avigdor Lieberman spera sa angajeze ajutorul lui Berlusconi in crearea de presiuni europene mai mari asupra Iranului sa puna capat programului sau nuclear. [...]“

Intai Turcia, acum Israelul… Oamenii astia chiar vor ca UE sa se invecineze cu Iranul, cu Siria, cu Irakul si alte tari tot la fel de “pacifiste”?

Tratatul de la Lisabona si nimicirea natiunilor

Americanii ar trebui să ia în serios Tratatul de la Lisabona şi evenimentele corespunzătoare din Europa. Ne aflăm pe acelaşi drum, şi ne apropiem cu repeziciune de punctul de unde întoarcerea nu mai este cu putinţă. Europa – Europa alcătuită din naţiuni libere şi independente – nu mai există. Suveranitatea a pierit aici cu totul, iar un monstru colectivist, sugestiv descris de Mihail Gorbaciov ca „Sovieta europeană”, călăreşte acum continentul, inaugurînd noua tiranie pentru secolul 21. Prin unanima (dar foarte nedemocratica) ratificare a mîrşavului Tratat de la Lisabona din 3 noiembrie 2009, Uniunea Europeană a realizat un transfer de autoritate la care nu au putut ajunge nici măcar cele mai agresive cuceriri militare. Nici măcar Anschluss-ul nemţilor nu se poate compara cu această renunţare unanimă la libertate exprimată de lunaticii europeni.[…] Cum s-a ajuns aici? Cum s-a putut ca naţiuni independente, cu identităţi distincte şi culturi divergente, să accepte să fie înlănţuite de cîrdul de gîşte al birocraţilor europeni din Bruxelles? Răspunsul este că atacul asupra principiului naţionalităţii, propriu statelor europene, a fost introdus cărămidă cu cărămidă, bucată cu bucată, picătură cu picătură. Europa şi-a pierdut suveranitatea cu cincizeci de ani în urmă, o dată cu instituţionalizarea unui plan de dezvoltare prin care europenilor avea să li se administreze un elefant cu linguriţa. După cum a spus cîndva părintele proiectului european, Jean Monnet: Naţiunile Europei trebuie să fie călăuzite spre super-statul lor fără ca popoarele să înţeleagă ce se petrece. Acest lucru poate fi realizat prin paşi succesivi, fiecare din aceştia fiind deghizat într-o acţiune cu scop economic, dar care în realitate să conducă pînă la urmă la federaţie.

Sursa: Cumpana

Noul Presedinte al UE, Herman Van Rompuy, schimba regulile in Consiliul European

Cei 27 de lideri europeni s-au intalnit la Bruxelles, in primul Consiliu European de iarna dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Belgianul Herman Van Rompuy, care va prelua functia de presedinte al Uniunii Europene cu ocazia Consiliului European de la 1 ianuarie, le-a comunicat deja celorlalti premieri si sefi de state care sunt planurile sale, noteaza Le Monde. Fostul premier belgian s-a aratat extrem de dornic sa aplice Tratatul de la Lisabona “ca la carte”: gata cu reuniunile la care participa toata lumea. Consiliul va lucra in format restrans. Cancelarul german Angela Merkel riposteaza: doreste protectie pentru partenerii sai de coalitie, care se ocupa de Ministerul Afacerilor Externe. Cei 27 convin sa-si invite ministrii de Externe o data pe an, nu mai mult. Van Rompuy muta centrul atentiei de la Jose Manuel Barroso, catre el insusi. Chiar daca presedintele Comisiei Europene insista sa faca propuneri economice “timide”, subliniaza jurnalistii francezi. Catherine Ashton, noul sef al diplomatiei europene, descopera tot acum cat de incarcat este programul sau. Trebuie sa participe in fiecare saptamana la reuniunea Comisiei, sa prezideze in fiecare luna reuniunile ministrilor de Externe, sa se prezinta cat de des posibil in fata Parlamentului, sa reprezinte Uniunea Europeana la peste 70 de reuniuni internationale, in fiecare an. “Fizic, ea nu poate face totul”, a declarat pentru Le Monde un functionar european. Ashton va avea deci nevoie de un adjunct si are de unde alege, pentru ca statele raspund prompt la astfel de chemari.

“Presedintele Bilderberg” va conduce UE

[...] Apărută de ceva vreme doar cu titlu de zvon, identitatea acestui „candidat comun” a fost confirmată public joi: premierul belgian Herman Van Rompuy. În vârstă de 62 de ani, Van Rompuy, un politician creştin-democrat (de dreapta), este premier de numai 11 luni. El este un mare iubitor de poezie, dar altfel are unele vederi care i-au atras simpatia extremiştilor de dreapta, cea mai edificatoare în acest sens fiind opoziţia vehementă faţă de aderarea Turciei la UE.

De asemenea, Van Rompuy este favorabil creării unui imn „naţional” al Uniunii Europene, precum şi înlăturării unor simboluri naţionale, precum stemele de pe euro, cele de pe plăcuţele de înmatriculare, dar şi pe cele din cărţile de identitate sau paşapoarte.

Într-un manifest „federalist”, politicianul flamand mai cerea „creşterea masivă a prezenţei UE” pe teritoriile statelor membre, cum ar fi arborarea drapelelor Uniunii în toate şcolile, liceele, facultăţile şi stadioanele din spaţiul european.

De asemenea, Van Rompuy vrea să finanţeze UE printr-o pleiadă de taxe impuse la nivel naţional, între care una pe combustibil şi una pe călătoriile cu avionul.

Van Rompuy a devenit recent membru al exclusivistului grup Bilderberg, alcătuit din oameni de afaceri, aristocraţi şi politicieni suspectaţi şi acuzaţi că „trag sforile” din umbră. Din acest motiv, Van Rompuy a fost ridiculizat pe Internet drept „preşedintele Bilderberg”, în sensul că el ar fi fost impus de grup la preşedinţia UE.

Sursa: Cotidianul